Dacã
revistele culturale vor rãmâne atât de firave ca
si pânã acum, dacã ne vom mai iluziona cã
voluntariatul e o solutie pentru scoaterea din impas a culturii române,
cã un critic literar trebuie sã scrie doar din pasiune,
din generozitate (si sã se nutreascã tot cu ele), atunci
nu cred cã e vreo sansã sã se schimbe ceva în
bine. Un profesionist al criticii de întâmpinare trebuie
(…) sã fie angajatul publicatiei respective.”
CRONICA
Despre „sãrãcia materialã în care se
zbat, de când lumea, scriitorii” sau mai precis despre sãrãcia
scriitorilor neprotejati de putere ne aminteste, în editorialul
CRONICII nr. 8/august 2003, poetul Valeriu STANCU.
• „Sunt si eu constient de faptul cã sãrãcia
nu-i ucide pe scriitori, dar consecintele ei - alienarea, dezgustul,
nevoile, bolile, viciile, pãcatele - da!”
• „Zilele trecute am trimis o revistã în Argentina
si am plecat de la oficiul postal mai usor cu 147.000 de lei! (...)
În toate tãrile civilizate circulatia postalã a
tipãriturilor (cãrti, reviste, ziare etc.) se face cu
tarif redus tocmai pentru ca statul sã nu atenteze în chip
scandalos la integritatea financiarã a buzunarelor intelectualilor.”
• „Astãzi, oricine în aceastã tarã,
chiar dacã n-a citit o carte în viata lui, chiar dacã
este de meserie cârnãtar, fotomodel, pantofar, astronaut,
proxenet, cotigar, pictor, fotbalist, frizer, tipograf, bisnitar, profesor,
cantaragiu, recuperator, barcagiu, textilist, îsi porneste o afacere
si-si include în statutul societãtii si activitate editorialã.
Face cârnati si cãrti (...). Ambaleazã chibrituri
sau tigãri si editeazã clasicii literaturii române
(...) Nimeni nu se întreabã de ce (...) în lumea
scriitorilor si a editorilor usile sunt deschise vraiste pentru orice
nechemat.”
Tot poetul Valeriu STANCU prezintã Le journal des POETES, o revistã
internationalã de poezie - iatã cã existã
si asa ceva! - condusã de poetul Jean-Luc WAUTHIER si care de
72 de ani apare în Belgia. Aparitia în numãrul 2/2003
al revistei a poetului Valeriu STANCU ne face sã credem cã
poezia românã nu este ignoratã.
Mai punctãm, în acest numãr al CRONICII, interviul
luat de Mihai MANDACHE filozofului Jean BIES, eseul Traditia initiaticã
semnat de Mihai MANDACHE, precum si poemele semnate de Ion BELDEANU
si Jean-Luc WAUTHIER. (V.D.)
FAMILIA
Dedicat prozei, Salonul de varã 2003 al revistei orãdene
Familia înregistreazã câteva proze scurte semnate
de Miron BETEG, Gheorghe CRÃCIUN, Anton-Sebastian FLORATIU, Radu
MARES, Mircea PRICÃJAN, Radu TUCULESCU, gânduri despre
prozã (Nicolae BÂRNA, Marian Victor BUCIU, Mircea POPA)
si douã traduceri - Milan KUNDERA si Roch CARRIER.
Rubricile Asterisc, Sertarele exilului, Solilocviul lui Odiseu si Cronica
literarã sunt sustinute, pe rând, de bine cunoscutii Gheorghe
GRIGURCU, Norman MANEA, Traian STEF si respectiv de Ioan MOLDOVAN, Doina
CURTICÃPEANU si Mircea MORARIU.
La rubricile Poezie îi semnalãm pe Gabriel CHIFU si Ioan
TEPELEA. Si pe Virgil DIACONU, care anul acesta a obtinut douã
premii: unul în cadrul Concursului National de eseu Mihai Eminescu,
de la Cluj, si Premiul revistei Familia, la Festivalul International
Lucian Blaga, Sebes, Alba.
În editorialul sãu, Miron BETEG afirmã cã
puzderia de reviste proaste tine în viatã o utopie: utopia
culturii de masã.
„Când (...) orice versificator e primit cu bratele deschise
în redactia unei reviste, iar oricãrui agramat i se deschid
portile precum lui Ortega y GASSET, în adâncurile sale cultura
suferã. Nu poti recupera zeci de ani de tãcere prin recuperarea
a zeci de analfabeti.”
Cafeneaua literarã
AMURG
SENTIMENTAL
Aflatã în cel de-al IX-lea an al aparitiei sale, revista
cu un titlu atât de curios (desi nu acesta este cuvântul!)
Amurg sentimental, ale cãrei initiale, AS, vor sã spunã
pesemne ceva, a ajuns la nr. 100. Vom felicita redactia si, mai cu seamã,
pe capul „relelor” - Ion Machidon - cel putin pentru strãdania
si tenacitatea pe care o dovedeste în a edita o revistã
din buzunarul sãu si al redactiei, dupã cum ne-a mãrturisit
temerarul director al publicatiei, nu de multã vreme, în
Cafeneaua artelor a Centrului Cultural Pitesti, unde se afla în
vizitã „de lucru”. (Cafeneaua literarã)
