Centrul Cultural Pitesti

La multi (f)ani!

Cenusãreasã a tranzitiei românesti, Cultura suferã, de multe ori, si din cauza faptului cã unii dintre cei care o slujesc îi pun, mai mult sau mai putin intentionat, piedici. Una dintre problemele majore ale intelectualului român este aceea cã nu reuseste sã se adune pentru a o sustine, alãturi de alti sprijinitori ai fenomenului cultural, pe aceastã Cenusãreasã. Pantoful gãsit, o datã recuperat, nici mãcar nu îi este restituit. Cât despre celãlalt – de ce sã umble numai într-unul? – i se ia si el, cãci îi stã mai bine descultã si sãracã.
Faultul sau placajul la gât este o formã nesportivã de manifestare, dar bine gânditã, menitã sã împiedice înaintarea „adversarului”. În acest caz, telul urmãrit nu este comun, pentru cã, desi ar pãrea cã lucrurile ar trebui sã stea tocmai invers, e mai simplu sã-l dobori pe cel de lângã tine decât sã slujesti împreunã cu el o aceeasi idee, cât de micã ar fi, pentru binele Cenusãresei. Dar probabil cã idealurile nu sunt comune, orgoliile sunt pe mãsurã (sau nemãsurate) si de multe ori nu-si au rostul, iar borcanul cu miere al succesului este prea înalt si lupta pentru a ajunge la gura lui este acerbã. Si nici nu trebuie sã ajungã toti pânã acolo încât sã-si înmoaie chiar si degetul mic de la mânã… Dar ceea ce am spus pânã acum se dovedeste mai tare ca maneaua (pentru a parafraza titlul unei piese muzicale), cuvântul si un nu stiu ce muzical blamate, printre alte lucruri, cã îndepãrteazã omul de mesajul cultural autentic.
Iar Cenusãresei, pardon, Culturii române, La multi (b)ani! Si La multi fani, desigur!

(N.D.)

Simbolic, de la 1 Decembrie
Trei noi publicatii argesene

În mod simbolic, de Ziua Nationalã a României, pe piata media argeseanã au apãrut trei noi publicatii, cãrora le urãm, de la bun început, La multi ani!
Societatea argeseanã, condusã de publicistul, poetul si analistul Gheorghe Smeoreanu, se doreste a fi un cotidian complet, cuprinzând si sase suplimente, inclusiv unul literar, condus de poetul Virgil Diaconu.
Quark Press este al doilea cotidian ce apare la Curtea de Arges, condus si el tot de un scriitor cunoscut, Dumitru Augustin Doman.
7 zile în Arges este un nou sãptãmânal, ce are în fruntea sa o echipã redutabilã de tineri jurnalisti: Viorel Zorilã si Mãdãlin Popa.

Trei cetãteni de onoare ai Pitestiului

Cu ocazia manifestãrilor de la Pitesti dedicate Zilei Nationale, primarul Tudor Pendiuc a acordat titlul de Cetãtean de onoare al municipiului Pitesti altor trei personalitãti locale: alpinistul Marius Gane, maestrul emerit al sportului Marian Popescu si col. (r) Radu Vasile Ion, veteran de rãzboi.

Nãscuti o datã cu Marea Unire

Trei argeseni nãscuti chiar la 1 Decembrie 1918 - Traian Serboiu, din Cetãteni, Coman Domnica, din Cosesti, si Maria Bãcescu, din Vulturesti - au primit, din partea Prefecturii Arges, diplome si premii a câte cinci milioane de lei. Acestea le-au fost înmânate cu prilejul festivitãtilor desfãsurate în Piata Vasile Milea din Pitesti.

Editura Paralela 45 la Gaudeamus

La Târgul national Gaudeamus - Carte de învãtãturã, desfãsurat în perioada 26-30 noiembrie, au participat si reprezentanti ai culturii argesene. Dintre acestia s-a remarcat Editura Paralela 45, care s-a detasat de ceilalti expozanti din tarã si prin numãrul mare de lansãri de carte si de noi colectii, dar si prin dezbaterile organizate. Directorul acesteia, poetul Cãlin Vlasie, si-a lansat, cu acest prilej, volumul Poezie si psihic.

Calendar

* 1 decembrie 1918. S-a nãscut poeta Ludmila Florea-Ghitescu, membrã a Cenaclului literar Liviu Rebreanu din Pitesti.
* 1 decembrie 1954. S-a nãscut, la Câmpulung, Andrei Adrian A. Bãjan, profesor, muzeograf, eseist, grafician si publicist.
* 2 decembrie 1950. A murit Dinu Lipatti, pianist, compozitor si critic muzical.
* 3 decembrie 1991. A murit, la Bucuresti, Petre Tutea, filozof si publicist.
* 7 decembrie 1891. S-a nãscut, la Câmpulung, Ion D. Ticãloiu, profesor si publicist.
* 9 decembrie 1933. S-a nãscut Nicolae Georgescu, profesor si sculptor.
* 11 decembrie 1902. S-a nãscut, la Suslãnesti, Mioarele, Arges, Dan Simonescu, profesor universitar doctor docent la Facultatea de Filologie a Universitãtii Iasi, publicist, istoric literar, bibliograf, folclorist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, vicepresedinte al Societãtii de Stiinte Filologice, filiala Bucuresti, membru al Societãtii de Slavisticã si membru de onoare al Academiei Române.
* 11 decembrie 1924. S-a nãscut, la Pitesti, Elena Urdãreanu-Herta, pictoritã si restauratoare.
* 11 decembrie 1970. A murit Ion D. Ticãloiu, profesor si publicist.
* 12 decembrie 1934. A murit George Demetrescu-Mirea, pictor si director al Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti.
* 13 decembrie 1843. S-a nãscut, la Bucuresti, George Stephãnescu, pedagog, dirijor, compozitor si regizor.
* 13 decembrie 1876. S-a nãscut, la Rucãr, Muscel, prozatorul Mihail Lungianu.
* 13 decembrie 1886. S-a nãscut, la Galati, tenorul N. Leonard (numele real: Leonard Nae).
* 14 decembrie 1921. S-a nãscut, la Brãdet, Arges, graficianul Constantin Nitulescu.
* 15 decembrie 1967. S-a nãscut, la Teiu, Arges, Jean Dumitrascu, publicist, redactor-sef al revistei Arges.
* 20 decembrie 1951. A murit, la Constanta, Alexandru Gherghel, avocat, poet, publicist, membru al Societãtii Scriitorilor Români.
* 24 decembrie 1928. A murit, la Câmpulung, tenorul N. Leonard.
* 25 decembrie 1941. S-a nãscut, la Pitesti, Gheorghe Pantelie, profesor, pictor si membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, îndrumãtorul Cenaclului de artã plasticã Ion Andreescu.
* 26 decembrie 1904. A murit, la Pitesti, pictorul decorator Iosef Materna.
* 29 decembrie 2000. A murit, la Câmpulung, Andrei Adrian A. Bãjan, profesor, muzeograf, eseist, grafician si publicist.
* 29 decembrie 2001. A murit, la Pitesti, poetul Ion Popa-Argesanu.
* 30 decembrie 1903. A murit, la Musãtesti, Arges, Constantin Dobrescu-Arges, pedagog, publicist, doctor în drept si om politic, fondatorul Partidei Tãrãnesti.
* 31 decembrie 1986. A murit, la Bucuresti, Ion Bãnutã, poet, ziarist, presedinte al Sindicatului Ziaristilor din Banat, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România si director al Editurii pentru Literaturã.
* 31 decembrie 1987. A murit, la Pitesti, Petrisor Visoianu, judecãtor, avocat, cercetãtor, inventator si publicist. (A.C.)

1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2003
Sãrbãtoarea Marii Uniri

Încrustatã adânc în piatra de temelie a României Întregite, ziua de 1 Decembrie 1918 ne tine mereu treazã amintirea momentelor istorice.
Acum, la Sãrbãtoarea Nationalã a Românilor, când se împlinesc 85 de ani de la proclamarea Unirii celei Mari, noi, generatiile bãtrâne si cele tinere, deopotrivã, rememorãm, cu pioasã aducere aminte si din învãtãturã de carte, momentele si zilele de zbucium si glorie pentru împlinirea Idealului National, care stãruia în cugetul Neamului dintotdeauna si, mai cu seamã, de la Mihai Viteazul încoace.
Cu aceste gânduri si tresãriri de emotie, ne încumetãm a aminti câteva actiuni de campanie, nume de ostasi si comandanti care si-au înscris numele cu litere de aur în Cartea de Istorie a Tãrii, prin fapte de arme si jertfe de sine, în atacuri si îndurãri de nesfârsite privatiuni. Trecerea Carpatilor prin 18 puncte s-a pornit în noaptea de Sfânta Maria Mare (15 august 1916), în urma hotãrârii Consiliului de Coroanã si a Decretului Regal de mobilizare generalã. Decretul de intrare a României în rãzboi de partea Antantei (Franta, Anglia si Rusia, ulterior si Italia) a fost publicat la ora 16.00 si, o datã cu apusul soarelui, goarnele jandarmilor cãlare au prins a suna pe strãzile Capitalei chemarea sub arme.1) Trupele române pãtrundeau în Ardeal, fortând trecãtorile.
800.000 de combatanti - ostasi, ofiteri activi si în rezervã - si peste 400.000 dispensati sau omisi din evidente se integrau în grosul armatei de operatii cu credintã în izbândã. S-a ajuns pânã în mijlocul Transilvaniei, punându-i în dificultate pe austro-ungari. Ofensiva a fost însã opritã de fortele germane sosite în grabã, conform declaratiei de rãzboi a Berlinului din 17 august. De la 19 septembrie, Bulgaria si Turcia sar în sprijinul Puterilor Centrale. Prin focul concentric al acestor forte, Armata Românã începe retragerea strategicã. Defectiunea de la începutul campaniei a fost provocatã de întârzierea rusilor, care n-au venit la timp pe frontul din Dobrogea. Rezistenta însã a românilor si bãtãliile sustinute pe vãile Cernei, Jiului, Oltului si Argesului, Topologului si Neajlovului au înãltat eroismul românesc în ochii lumii occidentale. Înaintarea trupelor germane si austro-ungare a fost înlesnitã si de neintrarea în actiune a fortelor franceze dinspre Salonic, respectiv rusesti din Galitia.2)
Luptele din retragere au început la 10 octombrie, când Divizia 76 a lui Von Morgen încerca fortarea Pasului Bran, dar se izbea de împotrivirea Diviziei 22 Românã de sub comanda generalului Aristide Razu,3) aflatã la Valea Mare - Mateias. În zilele de 17, 18 si 19 octombrie, inamicul este aruncat însã înapoi, cu grele pierderi în oameni si materiale de rãzboi.
Dar sã nu îi uitãm - vorbind despre comandanti - pe simplii ostasi care au dus pe umerii lor tineri toate grozãviile Rãzboiului Întregirii. Regimentul 4 Arges, cu aura biruintelor de la Rahova (1877) si cu drapelul împodobit cu Ordinul Mihai Viteazul (1917), conferit de regele Ferdinand I la 31 august, revenea în Garnizoana Pitesti cu efectivul micsorat, rãmânând pe câmpurile de luptã de la Mãrãsti si Mãrãsesti, pe celelalte fronturi 12 ofiteri si 1140 de soldati si gradati care câstigaserã cu viata lor noua viatã ce se anunta în România Întregitã. Lor li se alãturã voluntarii româno-americani - 38.000 la numãr - care au luptat pentru Întregirea României, patria lor de origine, pe fronturile europene, dintre care 11.000 s-au îngropat în pãmântul sfânt al pãrintilor lor.

OCTAVIAN UNGUREANU

1) Aceste manifestãri mi le povestea tatãl meu, sergent tunar în termen atunci, Matei Gh. Ungureanu, fost prizonier la Budapesta, evadând si strãbãtând drumul pe jos pânã acasã, în Cornesti-Mosneni, Gorj, pe Valea Jalesului.
2) Cele dintâi trupe inamice care au intrat în Bucuresti au fost cele bulgãresti, urmate de cele turcesti.
3) Despre generalul Aristide Razu, acest brav militar, am aflat cã, la senectute, a trãit la Craiova, îndeplinind functia de presedinte al Asociatiei Veteranilor si Invalizilor de Rãzboi din cele cinci judete ale Olteniei. El a fost ginerele lui Nicolae Mandrea si al Zoei Bãlcescu, fiica lui Barbu, pasoptist exilat la Brussa. A fost primar al Bãniei.

Pagina: [Precedentã] - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - [Urmãtoare]

La multi (f)ani! Cenusãreasã a tranzitiei românesti, Cultura suferã, de multe ori, si din cauza faptului cã unii dintre cei care o slujesc îi pun, mai mult sau mai putin intentionat, piedici. Una dintre problemele majore ale intelectualului român este aceea cã nu reuseste sã se adune pentru a o sustine, alãturi de alti sprijinitori ai fenomenului cultural, pe aceastã Cenusãreasã. Pantoful gãsit, o datã recuperat, nici mãcar nu îi este restituit. Cât despre celãlalt – de ce sã umble numai într-unul? – i se ia si el, cãci îi stã mai bine descultã si sãracã. Faultul sau placajul la gât este o formã nesportivã de manifestare, dar bine gânditã, menitã sã împiedice înaintarea „adversarului”. În acest caz, telul urmãrit nu este comun, pentru cã, desi ar pãrea cã lucrurile ar trebui sã stea tocmai invers, e mai simplu sã-l dobori pe cel de lângã tine decât sã slujesti împreunã cu el o aceeasi idee, cât de micã ar fi, pentru binele Cenusãresei. Dar probabil cã idealurile nu sunt comune, orgoliile sunt pe mãsurã (sau nemãsurate) si de multe ori nu-si au rostul, iar borcanul cu miere al succesului este prea înalt si lupta pentru a ajunge la gura lui este acerbã. Si nici nu trebuie sã ajungã toti pânã acolo încât sã-si înmoaie chiar si degetul mic de la mânã… Dar ceea ce am spus pânã acum se dovedeste mai tare ca maneaua (pentru a parafraza titlul unei piese muzicale), cuvântul si un nu stiu ce muzical blamate, printre alte lucruri, cã îndepãrteazã omul de mesajul cultural autentic. Iar Cenusãresei, pardon, Culturii române, La multi (b)ani! Si La multi fani, desigur! (N.D.) Simbolic, de la 1 Decembrie Trei noi publicatii argesene În mod simbolic, de Ziua Nationalã a României, pe piata media argeseanã au apãrut trei noi publicatii, cãrora le urãm, de la bun început, La multi ani! Societatea argeseanã, condusã de publicistul, poetul si analistul Gheorghe Smeoreanu, se doreste a fi un cotidian complet, cuprinzând si sase suplimente, inclusiv unul literar, condus de poetul Virgil Diaconu. Quark Press este al doilea cotidian ce apare la Curtea de Arges, condus si el tot de un scriitor cunoscut, Dumitru Augustin Doman. 7 zile în Arges este un nou sãptãmânal, ce are în fruntea sa o echipã redutabilã de tineri jurnalisti: Viorel Zorilã si Mãdãlin Popa. Trei cetãteni de onoare ai Pitestiului Cu ocazia manifestãrilor de la Pitesti dedicate Zilei Nationale, primarul Tudor Pendiuc a acordat titlul de Cetãtean de onoare al municipiului Pitesti altor trei personalitãti locale: alpinistul Marius Gane, maestrul emerit al sportului Marian Popescu si col. (r) Radu Vasile Ion, veteran de rãzboi. Nãscuti o datã cu Marea Unire Trei argeseni nãscuti chiar la 1 Decembrie 1918 - Traian Serboiu, din Cetãteni, Coman Domnica, din Cosesti, si Maria Bãcescu, din Vulturesti - au primit, din partea Prefecturii Arges, diplome si premii a câte cinci milioane de lei. Acestea le-au fost înmânate cu prilejul festivitãtilor desfãsurate în Piata Vasile Milea din Pitesti. Editura Paralela 45 la Gaudeamus La Târgul national Gaudeamus - Carte de învãtãturã, desfãsurat în perioada 26-30 noiembrie, au participat si reprezentanti ai culturii argesene. Dintre acestia s-a remarcat Editura Paralela 45, care s-a detasat de ceilalti expozanti din tarã si prin numãrul mare de lansãri de carte si de noi colectii, dar si prin dezbaterile organizate. Directorul acesteia, poetul Cãlin Vlasie, si-a lansat, cu acest prilej, volumul Poezie si psihic. Calendar * 1 decembrie 1918. S-a nãscut poeta Ludmila Florea-Ghitescu, membrã a Cenaclului literar Liviu Rebreanu din Pitesti. * 1 decembrie 1954. S-a nãscut, la Câmpulung, Andrei Adrian A. Bãjan, profesor, muzeograf, eseist, grafician si publicist. * 2 decembrie 1950. A murit Dinu Lipatti, pianist, compozitor si critic muzical. * 3 decembrie 1991. A murit, la Bucuresti, Petre Tutea, filozof si publicist. * 7 decembrie 1891. S-a nãscut, la Câmpulung, Ion D. Ticãloiu, profesor si publicist. * 9 decembrie 1933. S-a nãscut Nicolae Georgescu, profesor si sculptor. * 11 decembrie 1902. S-a nãscut, la Suslãnesti, Mioarele, Arges, Dan Simonescu, profesor universitar doctor docent la Facultatea de Filologie a Universitãtii Iasi, publicist, istoric literar, bibliograf, folclorist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, vicepresedinte al Societãtii de Stiinte Filologice, filiala Bucuresti, membru al Societãtii de Slavisticã si membru de onoare al Academiei Române. * 11 decembrie 1924. S-a nãscut, la Pitesti, Elena Urdãreanu-Herta, pictoritã si restauratoare. * 11 decembrie 1970. A murit Ion D. Ticãloiu, profesor si publicist. * 12 decembrie 1934. A murit George Demetrescu-Mirea, pictor si director al Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti. * 13 decembrie 1843. S-a nãscut, la Bucuresti, George Stephãnescu, pedagog, dirijor, compozitor si regizor. * 13 decembrie 1876. S-a nãscut, la Rucãr, Muscel, prozatorul Mihail Lungianu. * 13 decembrie 1886. S-a nãscut, la Galati, tenorul N. Leonard (numele real: Leonard Nae). * 14 decembrie 1921. S-a nãscut, la Brãdet, Arges, graficianul Constantin Nitulescu. * 15 decembrie 1967. S-a nãscut, la Teiu, Arges, Jean Dumitrascu, publicist, redactor-sef al revistei Arges. * 20 decembrie 1951. A murit, la Constanta, Alexandru Gherghel, avocat, poet, publicist, membru al Societãtii Scriitorilor Români. * 24 decembrie 1928. A murit, la Câmpulung, tenorul N. Leonard. * 25 decembrie 1941. S-a nãscut, la Pitesti, Gheorghe Pantelie, profesor, pictor si membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, îndrumãtorul Cenaclului de artã plasticã Ion Andreescu. * 26 decembrie 1904. A murit, la Pitesti, pictorul decorator Iosef Materna. * 29 decembrie 2000. A murit, la Câmpulung, Andrei Adrian A. Bãjan, profesor, muzeograf, eseist, grafician si publicist. * 29 decembrie 2001. A murit, la Pitesti, poetul Ion Popa-Argesanu. * 30 decembrie 1903. A murit, la Musãtesti, Arges, Constantin Dobrescu-Arges, pedagog, publicist, doctor în drept si om politic, fondatorul Partidei Tãrãnesti. * 31 decembrie 1986. A murit, la Bucuresti, Ion Bãnutã, poet, ziarist, presedinte al Sindicatului Ziaristilor din Banat, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România si director al Editurii pentru Literaturã. * 31 decembrie 1987. A murit, la Pitesti, Petrisor Visoianu, judecãtor, avocat, cercetãtor, inventator si publicist. (A.C.) 1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2003 Sãrbãtoarea Marii Uniri Încrustatã adânc în piatra de temelie a României Întregite, ziua de 1 Decembrie 1918 ne tine mereu treazã amintirea momentelor istorice. Acum, la Sãrbãtoarea Nationalã a Românilor, când se împlinesc 85 de ani de la proclamarea Unirii celei Mari, noi, generatiile bãtrâne si cele tinere, deopotrivã, rememorãm, cu pioasã aducere aminte si din învãtãturã de carte, momentele si zilele de zbucium si glorie pentru împlinirea Idealului National, care stãruia în cugetul Neamului dintotdeauna si, mai cu seamã, de la Mihai Viteazul încoace. Cu aceste gânduri si tresãriri de emotie, ne încumetãm a aminti câteva actiuni de campanie, nume de ostasi si comandanti care si-au înscris numele cu litere de aur în Cartea de Istorie a Tãrii, prin fapte de arme si jertfe de sine, în atacuri si îndurãri de nesfârsite privatiuni. Trecerea Carpatilor prin 18 puncte s-a pornit în noaptea de Sfânta Maria Mare (15 august 1916), în urma hotãrârii Consiliului de Coroanã si a Decretului Regal de mobilizare generalã. Decretul de intrare a României în rãzboi de partea Antantei (Franta, Anglia si Rusia, ulterior si Italia) a fost publicat la ora 16.00 si, o datã cu apusul soarelui, goarnele jandarmilor cãlare au prins a suna pe strãzile Capitalei chemarea sub arme.1) Trupele române pãtrundeau în Ardeal, fortând trecãtorile. 800.000 de combatanti - ostasi, ofiteri activi si în rezervã - si peste 400.000 dispensati sau omisi din evidente se integrau în grosul armatei de operatii cu credintã în izbândã. S-a ajuns pânã în mijlocul Transilvaniei, punându-i în dificultate pe austro-ungari. Ofensiva a fost însã opritã de fortele germane sosite în grabã, conform declaratiei de rãzboi a Berlinului din 17 august. De la 19 septembrie, Bulgaria si Turcia sar în sprijinul Puterilor Centrale. Prin focul concentric al acestor forte, Armata Românã începe retragerea strategicã. Defectiunea de la începutul campaniei a fost provocatã de întârzierea rusilor, care n-au venit la timp pe frontul din Dobrogea. Rezistenta însã a românilor si bãtãliile sustinute pe vãile Cernei, Jiului, Oltului si Argesului, Topologului si Neajlovului au înãltat eroismul românesc în ochii lumii occidentale. Înaintarea trupelor germane si austro-ungare a fost înlesnitã si de neintrarea în actiune a fortelor franceze dinspre Salonic, respectiv rusesti din Galitia.2) Luptele din retragere au început la 10 octombrie, când Divizia 76 a lui Von Morgen încerca fortarea Pasului Bran, dar se izbea de împotrivirea Diviziei 22 Românã de sub comanda generalului Aristide Razu,3) aflatã la Valea Mare - Mateias. În zilele de 17, 18 si 19 octombrie, inamicul este aruncat însã înapoi, cu grele pierderi în oameni si materiale de rãzboi. Dar sã nu îi uitãm - vorbind despre comandanti - pe simplii ostasi care au dus pe umerii lor tineri toate grozãviile Rãzboiului Întregirii. Regimentul 4 Arges, cu aura biruintelor de la Rahova (1877) si cu drapelul împodobit cu Ordinul Mihai Viteazul (1917), conferit de regele Ferdinand I la 31 august, revenea în Garnizoana Pitesti cu efectivul micsorat, rãmânând pe câmpurile de luptã de la Mãrãsti si Mãrãsesti, pe celelalte fronturi 12 ofiteri si 1140 de soldati si gradati care câstigaserã cu viata lor noua viatã ce se anunta în România Întregitã. Lor li se alãturã voluntarii româno-americani - 38.000 la numãr - care au luptat pentru Întregirea României, patria lor de origine, pe fronturile europene, dintre care 11.000 s-au îngropat în pãmântul sfânt al pãrintilor lor. OCTAVIAN UNGUREANU 1) Aceste manifestãri mi le povestea tatãl meu, sergent tunar în termen atunci, Matei Gh. Ungureanu, fost prizonier la Budapesta, evadând si strãbãtând drumul pe jos pânã acasã, în Cornesti-Mosneni, Gorj, pe Valea Jalesului. 2) Cele dintâi trupe inamice care au intrat în Bucuresti au fost cele bulgãresti, urmate de cele turcesti. 3) Despre generalul Aristide Razu, acest brav militar, am aflat cã, la senectute, a trãit la Craiova, îndeplinind functia de presedinte al Asociatiei Veteranilor si Invalizilor de Rãzboi din cele cinci judete ale Olteniei. El a fost ginerele lui Nicolae Mandrea si al Zoei Bãlcescu, fiica lui Barbu, pasoptist exilat la Brussa. A fost primar al Bãniei.