Reviste sosite la Cafenea
Axioma
În Axioma (nr. 9 [42] – septembrie) Ieronim Tãtaru apreciazã cã „putini sunt cei care au îndrãznit o viziune integratoare a imensei opere tolstoiene”, fiind cu totii de acord cã valorile estetice ale admirabilei opere a scriitorului rus „nu pot fi rupte de cele moral-filozofice, sociale si educative cu numeroase rãsfrângeri practice reflectate atât în activitatea autorului si gânditorului, cât si în aceea a numerosilor sãi discipoli care i-au rãspândit ideile”.
O paginã este acordatã învãtãmântului, sub semnãtura lui Cristian Crãciun, care observã raritatea articolelor pe temã în revista/revistele cu „aer academic”.
Rafael (Raffaello Sanzio) este capitolul cu care Mihai Brescan îsi continuã serialul Scriitorii, artistii si matematica (XIII) – Trinitatea maximalã: Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo. Si Constantin Marin îsi urmeazã cercetarea pe urmele „filozofului hãituit” Giordano Bruno.
Un studiu (fragment) semnat de Viorel N. Cernica, intitulat B.P. Hasdeu – spiritism vs. filosofie, „riscã” analogia între înteleptii Greciei antice si exemplarii învãtãtori din cultura româneascã.
Portretul unei personalitãti ploiestene, P.P. Negulescu, se contureazã prin scrierea lui Mihai Apostol. Între portretul autorului si profilul operei descifreazã tainice legãturi Diana Rânciog, referindu-se la un nume de rezonantã din literatura universalã: Guy de Maupassant.
Radiografii de carte semnate de Constantin Trandafir, Marian Chirulescu, Simion Bãrbulescu si poezie semnatã de Marian Ruscu, Adrian Neagu, Forin Dochia, precum si tãlmãcirile în italianã de Luca Guerriero si în românã semnate de Beatrice Ruscu.
Numãrul de fatã ne propune si un fragment de roman al autoarei Ioana Scorus, cu titlul Maia.
Alãturi de acestea, materialele apartinând Rodicãi Rãdutã, lui Paul D. Popescu si Nicoletei Stoica, paginile de cronicã plasticã si dramaticã (Florin Dochia si Al. Florin Tene), precum si spatiul alocat cãrtii prahovene si sahului întregesc rostirea de culturã a acestei publicatii.
Orizont
Din cuprinsul nr. 9 (1452)/septembrie, recomandãm Prima epistolã de la fratele Tecumseh – Dorin Tudoran; Arhiva Buteanu, deschisã de Cornel Ungureanu; Serban Foartã, Ileana Oancea, Marcel Tolcea, interviul realizat de Adriana Babeti cu Bodo Barna, din care retinem (tema: Comunitãti deschise. Redescoperirea diversitãtii): „Întrebarea este dacã ele gãsesc echilibrul între aceastã deschidere necesarã si acel potential intern de care ai nevoie ca sã îti promovezi si prezervezi cultura si traditia ta proprie”.
Interesantã ancheta lui Lucian Alexiu, Modelul cultural, traditie si modernitate, urmatã de interviuri asemenea, realizate de Roxana Onica si Patricia Dumescu.
De ideea comparatismului folcloric central-european si de naratiuni folclorice românesti din Ungaria se ocupã cu minutiozitate Otilia Hedesan.
Daniel Vighi înscrie în calculator cuvintele „bacsi, neni si tanti – ca sã vedem ce rezultã, din punct de vedere al convietuirii, dintr-un manuscris de roman aflat el în stare de cyberprozã în asteptarea publicãrii”.
În cuprins mai gãsim: Procesul-verbal al unei seri literare (Rodica Binder); Mãrturiile unei prietenii (prezentare si traducere de Maria Pongracz-Popescu); Stereotipuri (Daniel Vighi si Viorel Marineasa); Enciclopedia exilului, cartea lui Florin Manolescu în atentia lui Alexandru Ruja; un prozator în ascensiune: Mircea Popa; cãrti sub lupa Cristinei Cheveresan.
Numãrul apãrut cu sprijinul programului Cultural Elvetian/Pro Helvetia/SDC se închide cu o generoasã cafenea literarã: Danilo Kis – „scurte notatii eseistice, mici schite de portret, ebose, extrase din varii enciclopedii, observatii din realitatea imediatã, câteva traduceri de poezii etc., putând fi considerate arhitextul unor viitoare proze, rãmase, din pãcate, in nuce”.
Ni se oferã, în schimb, dupã pãrerea traducãtorului Ioan Radin, privilegiul de a ne apropia de intimitatea creatiei lui Kis, imaginându-ne cea mai frumoasã carte a sa: cea pe care n-a apucat sã o scrie.
Magda GRIGORE
