Constantin Dobrescu-Arges - precursorul învãtãmântului rural argesean
- 100 de ani de la trecerea în istorie -
În acest an, la 10 decembrie, comemorãm centenarul disparitiei dascãlului si omului politic de seamã al Argesului, Constantin Dobrescu, din Musãtestii de Arges. Personalitate marcantã a învãtãmântului public românesc, Constantin Dobrescu-Arges s-a remarcat ca unul dintre sustinãtorii ideii de culturalizare a maselor, de accedere a clasei tãrãnesti la actul de învãtãmânt.
Constantin Dobrescu-Arges s-a nãscut în satul Musãtesti, la 28 iunie 1856, fiind fiul preotului Ion Dobrescu si nepotul revolutionarului pasoptist Constantin Nicolae Popescu, cunoscut sub numele de Popa Dincã, cel care a deschis în anul 1836 prima scoalã de pe Valea Vâlsanului.
A început cursurile primare în satul natal, finalizându-si studiile elementare la Curtea de Arges si Pitesti. Frecventeazã apoi cursurile seminarului teologic din Curtea de Arges, unde se distinge gratie calitãtilor sale intelectuale deosebite, fiind primul dintre seminaristi, fapt constatat chiar de ministrul Instructiunii Publice, Cristian Tell, cu ocazia unei vizite oficiale la Curtea de Arges. La absolvire, desi putea ocupa un post de preot, preferã sã se dedice carierei de dascãl, fiind numit în 1874 învãtãtor în sat, unde se pune în slujba scolii argesene si depune o activitate febrilã pentru educarea copiilor de tãrani. În numai doi ani, Constantin Dobrescu-Arges dezvoltã vechea scoalã din Musãtesti, al cãrei spatiu îl mãreste cu trei încãperi, obtinând totodatã si aprobarea ministerului pentru înfiintarea a douã noi posturi de învãtãtori. Energia si puterea de muncã si le canalizeazã în folosul comunitãtii tãrãnesti din care face parte.
Prin intermediul scolii, Dobrescu-Arges urmãrea civilizarea tãrãnimii, iar dascãlului, în conceptia sa, îi revenea rolul de agent al culturalizãrii maselor. „Scoala trebuie pusã asa de sus în ochii populatiunilor rurale. Învãtãtorul trebuie sprijinit, încurajat, considerat, îndemnat în misiunea sa.”1 Misiunea civilizatoare a dascãlului argesean a atras numerosi discipoli. Nu numai pe copiii din sat. Scoala sa o frecventau elevi din comunele din zonã si chiar din judetele învecinate. La orele sale de clasã veneau sã asiste, alãturi de scolari, colegii sãi, învãtãtorii satelor din Arges si Muscel. Acestia doreau sã-si însuseascã noile metode didactice, îmbinarea tehnicii intuitive cu munca practicã.2
Munca lui Dobrescu-Arges nu s-a limitat doar la spatiul scolii. Împreunã cu mai multi învãtãtori din zona Muscel, el si-a propus înfiintarea de biblioteci populare, de bãnci rurale, cât si a unor magazine universale de consum, pentru a facilita locuitorilor de la sate accesul la educatie si la binefacerile vietii moderne. Educatie si civilizatie - concepte pe care dascãlul argesean a încercat sã le aplice în viata tãranilor secolului al XIX-lea.
Astfel, în anul 1879 a luat fiintã Ateneul Central Rural, al cãrui statut de functionare avea ca scop scolirea tãranilor adulti. În cadrul Ateneului functionau cor si joc popular, bibliotecã publicã, muzeu etnografic si pedagogic, statie agronomicã, arenã de gimnasticã, scoalã de adulti, cercuri culturale, bancã popularã si o revistã care sã popularizeze respectiva activitate.3
Una dintre ambitiile lui Dobrescu-Arges a fost aceea de a pune bazele unui teatru tãrãnesc, plecând de la premisa cã tãranul e la fel de inteligent si de plin de talent ca oricare cetãtean al tãrii. Dupã rãzboiul de independentã a compus o piesã dramaticã, jucatã de scolarii de la Musãtesti în judetele vecine si în Bucuresti, la sala „Dacia”. Piesa sa, „În sat si la oras”, a fost prezentatã de flãcãii si fetele satului cu ocazia serbãrii câmpenesti de la Musãtesti (6 august 1903), în prezenta ministrului Instructiunii Publice, Spiru Haret.
Constantin Dobrescu-Arges a desfãsurat si o activitate publicisticã intensã. În octombrie 1881 a apãrut revista...
- continuare în pagina 12 -
Cãtãlin CÂRSTEA,
Cosmin ENESCU
