Calendar
• 1 noiembrie 1875. S-a nãscut, la Zgripcesti, în comuna Beleti-Negresti, Arges, Constantin Rãdulescu-Codin, învãtãtor, folclorist, autor de manuale scolare si publicist.
• 1 noiembrie 1936. S-a nãscut Nicolae Petrescu, publicist si epigramist.
• 1 noiembrie 1957. S-a nãscut Gheorghe Dobricã, pictor, profesor la Liceul de Artã Dinu Lipatti din Pitesti si membru al Uniunii Artistilor Plastici din România.
• 2 noiembrie 1918. A murit, la Pitesti, Nicolae I. Apostolescu, profesor, publicist, folclorist, traducãtor, critic si istoric literar.
• 4 noiembrie 1939. A murit, la Curtea de Arges, Nicolae P. Brânzeu, revizor scolar, profesor, avocat, publicist si prefect de Arges.
• 4 noiembrie 1970. A murit, la Bucuresti, Tudor Musatescu, ziarist, poet, epigramist, prozator si dramaturg.
• 6 noiembrie 1922. S-a nãscut dirijorul Alexandru Busuioc.
• 7 noiembrie 1914. S-a nãscut, la Silistea, în comuna Cãteasca, Arges, Ion Bãnutã, poet, ziarist, membru al Cenaclului literar Liviu Rebreanu din Pitesti, presedinte al Sindicatului Ziaristilor din Banat, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România si director al Editurii pentru Literaturã.
• 7 noiembrie 1999. A murit, la Pitesti, Ion St. Cruceanã, folclorist si publicist.
• 8 noiembrie 1937. S-a nãscut, la Priboieni, Muscel, Mihail Diaconescu, prozator, estetician, critic si istoric literar, universitar.
• 10 noiembrie 1895. A murit, la Bucuresti, Alexandru Odobescu, prozator, istoric, ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, ministru interimar la Externe, membru al Societãtii Academice Române.
• 11 noiembrie 1911. S-a nãscut, la Mozãceni, Arges, Ion St. Cruceanã, folclorist si publicist.
• 11 noiembrie 1914. A murit, la Curtea de Arges, André Lecomte du Nouy, arhitect, restaurator si membru corespondent al Academiei Române.
• 11 noiembrie 1916. A murit, la Zimnicea, criticul literar Ion Trivale.
• 15 noiembrie 1900. S-a nãscut, la Cerbu, comuna Albota, Arges, Sanda Movilã (numele real: Maria Ionescu), poetã, prozatoare si traducãtoare.
• 16 noiembrie 1935. S-a nãscut Miron Cordun (numele real: Gheorghe Cârstea), poet si publicist, membru al Cenaclului literar Liviu Rebreanu din Pitesti (A mai semnat cu pseudonimul George Cristea-Nicolescu).
• 17 noiembrie 1902. S-a nãscut, la Câmpulung, Constantin Baraschi, sculptor, profesor universitar si membru corespondent al Academiei Române.
• 19 noiembrie 1916. A murit, la Bãlãrii, în Vlasca, Dumitru I. Mihalache, învãtãtor, scriitor, culegãtor de folclor, etnograf, publicist, ofiter de rezervã.
• 22 noiembrie 1922. S-a nãscut, la Câmpulung, Titus Moisescu, editor, bizantinolog si muzicolog.
• 23 noiembrie 1898. A murit, la Bucuresti, Ioan G. Valentineanu, ziarist, scriitor si traducãtor.
• 23 noiembrie 1923. S-a sinucis, la Bucuresti, Urmuz, prozator si poet.
• 24 noiembrie 1936. S-a nãscut Costin Alexandrescu (numele real: Constantin Alexandru), folclorist, publicist, directorul Centrului Creatiei Populare Arges.
• 26 noiembrie 1970. A murit, la Bucuresti, Vladimir Streinu, critic si istoric literar, poet, eseist, traducãtor si editor al revistei Kalende.
• 26 noiembrie 1973. S-a nãscut, la Pitesti, Dan-George Zavulovici, poet si prozator.
• 27 noiembrie 1764. S-a nãscut, la Corbi, în Arges, Naum Râmniceanu, preot, profesor, traducãtor, istoric si poet religios.
• 27 noiembrie 1881. S-a nãscut, la Câmpulung, George Oprescu, istoric, profesor universitar, critic si colectionar de artã, membru titular onorific al Academiei Române.
• 27 noiembrie 1885. S-a nãscut, la Târlisiua, Bistrita-Nãsãud, Liviu Rebreanu, prozator, dramaturg, colaborator la Convorbiri critice, Flacãra, Rampa, Sburãtorul si România literarã, secretar al Teatrului National din Craiova, director al Teatrului National din Bucuresti, presedinte al Societãtii Scriitorilor Români si membru titular al Academiei Române.
• 28 noiembrie 1948. S-a nãscut, la Râmnicu-Sãrat, Buzãu, Virgil Diaconu, poet si publicist.
• 30 noiembrie 1862. S-a nãscut, la Câmpulung, Ion Nanu-Muscel, medic, profesor universitar, publicist si senator. (A.C.)
Agenda culturalã argeseanã
În perioada 1 - 30 noiembrie, Sala Simpozion a Centrului Cultural Pitesti gãzduieste expozitia de picturã Modern si traditional pe pânzã, piatrã si lemn. Lucrãrile apartin elevei Anca Teodorescu.
• Luni, 3 noiembrie, în organizarea Centrului Cultural Pitesti si a Arhivelor Militare Pitesti, în Sala Simpozion a Centrului Cultural s-a desfãsurat simpozionul intitulat Alba-Iulia sub semnul lui Mihai Viteazul.
• Miercuri, 5 noiembrie, la Cafeneaua artelor de la Centrul Cultural Pitesti a avut loc lansarea cãrtii Psihotranzitia, avându-l ca autor pe economistul Gheorghe Ioneci.
• Miercuri, 12 noiembrie, în aceeasi Cafenea a artelor (în organizarea Centrului Cultural Pitesti) a avut loc o altã lansare de carte. Raiul cuvintelor apartine Marianei Dobrin.
• Joi, 13 noiembrie, Sucursala Pitesti a ING Bank România a organizat o searã a artelor, la sediul Universitãtii Constantin Brâncoveanu. A expus pictorul Sorin Dumitrescu-Mihãesti, iar atmosfera a fost întretinutã de elevi ai Colegiului National I.C. Brãtianu si ai Liceului de Artã Dinu Lipatti.
• La Sala Ars Nova de la Centrul Cultural Pitesti se desfãsoarã joi, 20 noiembrie, începând cu ora 14, o masã rotundã având ca temã Statutul familiei într-o societate democraticã. Organizatori: Centrul Cultural Pitesti, Universitatea Pitesti, GRADO, Inspectoratul Judetean pentru Protectia si Drepturile Copilului.
• Sala Simpozion a Centrului Cultural Pitesti gãzduieste vineri, 21 noiembrie, de la ora 14, dezbaterea interactivã intitulatã Mistificarea alegerilor din ’46, organizatã de Centrul Cultural si Arhivele Militare Pitesti.
• În aceeasi salã a Centrului Cultural Pitesti este programat sã aibã loc vineri, 28 noiembrie, de la ora 14, simpozionul intitulat Asasinatele de la Jilava si… remember Nicolae Iorga. Organizatori: Centrul Cultural Pitesti si Arhivele Militare Pitesti. (A.C.)
Orizont revuistic
Academica este revista de stiintã, culturã si artã editatã de Academia Românã, fondator fiind academicianul Mihai Drãgãnescu, iar director - Eugen Simion, presedintele celui mai înalt for cultural românesc. Exemplarul primit (serie nouã, anul XIII, nr. 15/iunie) are un sumar dens, din care spicuim: Filosofia, religia, literatura fac parte din existenta noastrã (de acad. Eugen Simion), Metafizicã si teologie. Repere istorice pentru reevaluãri contemporane (de acad. Gheorghe Vlãdutescu, vicepresedinte al Academiei Române), Filosofia si teologia, traditie si actualitate (de acad. Alexandru Surdu), Crestinismul dincolo de provocãrile contemporane (de Î.P.S. Teodosie Snagoveanul, arhiepiscop al Tomisului), Alexandru Balaci, acest distins european (de acad. Rãzvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor), Eugen Simion între logosferã si discurs confesiv (de Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei Române) si Matematica - un spatiu al libertãtii (un interviu cu Gheorghe Pãun, membru corespondent al Academiei Române, consemnat de Elena Solunca Moise). Numãrul este bogat ilustrat dupã lucrarea Pictura tãrãneascã pe sticlã (Editura Meridiane, 1975).
Printre publicatiile primite la redactia revistei Arges se numãrã si Mozaicul (serie nouã, anul VI, nr. 7-8-9/2003), revistã de culturã fondatã la Craiova, în 1838, de Constantin Lecca. În sumarul acestui numãr triplu remarcãm versurile semnate de Gabriel Chifu si Adrian Pintea (da, actorul), cronica literarã a lui Constantin M. Popa (Istoria criticã a receptãrii lui Creangã) sau interviul realizat de Nicolae Marinescu, la rubrica Arte, cu regizorul Mircea Cornisteanu. La Alternative, Virgil Stefan Nitulescu ne prezintã, sub titlul România la modul conditional optativ, volumul Mihai Botez - Scrisori cãtre Vlad Georgescu, iar Maria-Magdalena Ilina este prezentã cu partea a doua studiului intitulat Valoare misticã si simbolicã. La rubrica Lecturi sunt prezentate cãrtile Filosofia lui Caragiale (de Marta Petreu), Joaca preferatã (de Leonard Cohen) ori Poezia românã între milenii - dictionar de autori (de Geo Vasile).
Am primit o publicatie ce apare tocmai în îndepãrtata Australie. Este vorba despre Buletin de informatii al Asociatiei Românilor din Australia (anul 49, numãrul 5, septembrie - octombrie 2003). Ne-a retinut atentia un text, nesemnat însã, cu titlul Al III-lea simpozion international despre Experimentul Pitesti - Reeducarea prin torturã, din care citãm: „Pitesti, septembrie 26 - 28, organizat de Primãria Pitesti, Fundatia Culturalã Memoria - Filiala Arges, Asociatia Fostilor Detinuti Politici - Filiala Arges, Institutul Român de Istorie Recentã Bucuresti, Muzeul Judetean Arges. (…) Prin dezbaterile care vor avea loc, simpozionul din acest an îsi propune sã prezinte opiniei publice din tarã si peste hotare atât aspecte privind criminala «reeducare prin torturã» si ce s-a întâmplat dupã aceea cu cei care au trecut prin «reeducãri», cât si «lupta grupurilor înarmate împotriva bolsevizãrii României» (…)”.
Juventus mozaic este editatã de Cenaclul literar Juventus al Casei de Culturã a Studentilor din Pitesti. Primul numãr al noii serii contine multã poezie (semnatã, printre altii, de Cezar Mazilu, Alexandru Mãrchidan, Cristian Melesteu, Adrian Sãmãrescu), dar si prozã. Convorbirile Juventiste sunt purtate de cãtre Adrian Sãmãrescu împreunã cu profesorul si criticul literar Nicolae Oprea, sub titlul Noua scriiturã din perspectiva lectorului profesionist.
Un numãr tematic, bazat pe -isme, ne oferã Tomisul pe luna octombrie. Citãm din Argumentul acestui numãr: „În zorii acestui secol asistãm la o înmultire fãrã precedent a diferitelor curente sau tendinte din mai toate domeniile, curente desemnate de termeni care au desinenta «ism». O radiografie a -ismelor si o prezentare a unora dintre acestea în câteva domenii (religie, muzicã, filozofia matematicii) încercãm în grupajul tematic al numãrului de fatã”. În acest context, revista se deschide cu editorialul intitulat O radiografie a -ismelor, semnat de Alexandru Manafu, continuã cu Feminism si postmodernism - un cuplu oximoronic?, de Olivia Chirobocea, cu Balcanismul literar românesc în câteva ipostaze, de Alina Spânu, cu Minimalism, de Costin Tescu (în care autorul face o „cãlãtorie” prin ce a însemnat acest curent în muzicã), sau cu B.P. Hasdeu si spiritismul, de Jenica Tabacu. Alte titluri ce atrag atentia: Europa civilizatiilor continentale: Franta si Germania (de Corneliu Dida), Festivalul international Zile si nopti de literaturã, a doua înfãtisare („Cel mai important festival de literaturã din Balcani s-a desfãsurat pe durata a cinci zile, între 18 si 24 septembrie, la Neptun, Mangalia, înaintând dinspre sud spre Constanta - pentru a participa la Salonul de carte Ovidius - si, finalmente, încheindu-se la Bucuresti”), semnat Vlad Spineanu, Salonul national de carte Ovidius, Constanta (a doua editie, desfãsuratã în perioada 18 - 23 septembrie, în organizarea Universitãtii Ovidius), de Carmen Raluca Serban, Fiintarea eminescianã (de Paul Iruc), Migratia semnelor de culturã popularã în România (de dr. Mariana Popescu), Aspecte ale identitãtii aromânesti în Dobrogea (de Aura Cumita), Revolutia din Octombrie si implicatiile ei asupra României (de Dorel Buse) si Tragedia deportãrii românilor din Bucovina (de Aurica Bojescu).
Numãrul dublu din septembrie-octombrie al revistei craiovene Ramuri (serie nouã, nr. 9-10/1047-1048) îsi încântã cititorii cu poeme semnate de Ioan Lascu sau Horia Zilieru, cu textul semnat de Corneliu Vasile despre Scriitorul Geo Dumitrescu si Craiova, cu o cronicã de Dan Cristea la romanul Fric (Editura Polirom, 2003) al lui Stefan Agopian sau cu prozã de Dan Stanca si Nichita Danilov. Mai semnalãm corespondenta din Franta (de la Cornelia Ciolac si Marc Chambost) despre Festivalul filmului de la Cannes - 2003, la care a fost prezentat si filmul românesc Niki et Flo al lui Lucian Pintilie. Ilustratia revistei este asiguratã de doi artisti plastici doljeni: Marcel Voinea si Cristian Popa.
Revista de culturã Cuvântul (anul XIV, numãrul 316) din octombrie se face remarcatã prin eseurile publicate, dar si prin suplimentul (ajuns la numãrul 2) intitulat Generatia Cuvântul, realizat de elevi ai liceelor bucurestene I.L. Caragiale, George Cosbuc si Mihai Viteazul. Din sumarul acestui supliment semnalãm St(re)anga pRost-modernistã (de Irina Bakó) si Românii - cum îi vãd eu (de Virgil Chitu).
Litere, arte, idei, suplimentul de culturã al Cotidianului (serie nouã, anul VIII, numãrul 295) din 3 noiembrie se deschide cu Ideea de luni, în care Mircea Cãrtãrescu spune Cum mã simt ca proaspãt model cultural. La rubrica intitulatã Când ati citit ultima datã o carte de plãcere? rãspunde Dan C. Mihãilescu, la Muzicã & muzichie Iordache (?) nu zice rãu în textul pe care îl semneazã, „V-ati obisnuit prea rãu” - o natiune exclusivistã, ce trãieste în trecut, iar la rubrica Film, Irina Coroiu ne „vorbeste” despre Festivalul filmului britanic 2003, un regal cinematografic oferit de British Council la Bucuresti si în patru mari orase din tarã.
75 de ani de radiofonie româneascã este laitmotivul numãrului 350 (3 - 9 noiembrie) al sãptãmânalului Radio România, editat de Societatea Românã de Radiodifuziune. Programe speciale dedicate aniversãrii a 75 de ani de radiofonie româneascã însotesc ascultãtorul canalelor Radio România Actualitãti, Radio România Cultural, Radio România Tineret si Radio România Muzical George Enescu, dar si publicul studiourilor de concerte, în care au evoluat cvartetul Voces, Orchestra Nationalã Radio si Corul Academic Radio. Alexandru Mironov semneazã 75 de ani de radiofonie, Titus Vîjeu publicã un fragment, Vocile prezentului, vocile memoriei, din volumul Scripta manent - dictionar al autorilor din Societatea Românã de Radiodifuziune, în curs de aparitie la Editura Casa Radio. Informatiile referitoare la istoria Radioului si fotografiile de arhivã însotesc si ele o frumoasã aniversare.
În Adevãrul literar si artistic (nr. 690) din 4 noiembrie remarcãm publicarea unui fragment din conferinta pe care istoricul Mihai Cazacu a sustinut-o luna trecutã la Bucuresti ce se intituleazã Turnãtoria în trecutul românesc. Câteva consideratii metodologice si studii de caz. Teodor Vârgolici semneazã Integrala Mateiu I. Caragiale, vizavi de noua editie criticã din colectia Opere fundamentale, editie, studiu introductiv, note si comentarii de Barbu Cioculescu, volum editat de Univers enciclopedic. Cristina Modreanu se aflã pe Urmele lui Shakespeare la Craiova, iar Romulus Cãplescu scrie File de istorie nu numai cinematograficã referitoare la Cãtuse rosii (Odessa în flãcãri), un film românesc despre rãzboi recuperat dupã 60 de ani, singurul film românesc despre rãzboiul de la Rãsãrit, prezentat, la finele lui octombrie, de Cinemateca Românã.
În numãrul 44 din 5 - 11 noiembrie al României literare, Marius Chivu face Antologia prozatorilor internauti, iar Gheorghe Grigurcu scrie despre Poezia lui Emil Brumaru. Douã pagini aniversare - 75 de ani de radiofonie româneascã - semneazã Antonia Museteanu si Oana Bãlutã, editia de Opere Octavian Goga apãrutã la Univers enciclopedic este vãzutã Sub semnul improvizatiei de cãtre Mircea Popa. Cronica plasticã, semnatã de Pavel Susarã, poartã titlul Uitarea la români si prezintã cartea Pictori români uitati (Editura NOI media print, 2003) a lui Tudor Octavian. Rodica Binder (de la Deutsche Welle) realizeazã cronica Târgului de carte de la Frankfurt - Toatã lumea râde, cântã si danseazã; mai putin românii, zicem noi, cãci standul tãrii noastre a lãsat o impresie „dintre cele mai dezamãgitoare”, un „stand sãrãcãcios, flancat de prezenta impunãtoare si convingãtoare a unor state vecine (…)”. Pãcat! Si, dacã se vrea, de corectat!
ADRIAN CRETU
