Mihail Diaconescu la aniversare
Mihail Diaconescu s-a nãscut la 8 noiembrie 1937, la Priboieni, Muscel, si nu la Vulturesti - locul unde si-a petrecut copilãria si îsi petrece vacantele - întrucât în acea zi, de Sfintii Mihail si Gavril, mama sa trecuse „dealul“ la niste rude. În 1960 absolvã Facultatea de Filologie a Universitãtii Bucuresti, fiind repartizat ca profesor la Rupea (Brasov). Din dorinta de a fi mai aproape de pãrinti, vine la Pitesti (refuzând un post important de asistent universitar la Bucuresti) la Institutul Pedagogic (si, de aproape patru decenii, cu mici întreruperi, Mihail Diaconescu predã si la Pitesti).
În 1966 pune bazele revistei de culturã ARGES, pe care o conduce pânã în 1969. În anul 2001, când revista CALENDE nu mai apãrea (si, din pãcate, dupã câteva numere si-a încetat aparitia) si s-a pus acut problema înfiintãrii unei (noi) reviste de culturã, i s-a oferit scriitorului si universitarului Mihail Diaconescu sansa de a reîntemeia si conduce revista ARGES. Imediat, revista noastrã a intrat în circuitul national de idei. Cãutând un loc aparte pentru ARGES (printre cele peste o sutã de reviste literare), fiind în acord deplin cu firea sa, dl. profesor a dorit ca revista sã se plaseze sub auspiciile directiilor literare ale lui Nicolae Iorga si Nichifor Crainic.
În cei doi ani în care Domnul Profesor a fost directorul revistei, trudind împreunã cele 24 de numere, relatiile dintre noi toti au fost extraordinare, Omul fiind, pentru noi, prin bunãtate si grija perpetuã arãtate (pânã la a face vizite prin spitale), la înãltimea operei sale. O operã amplã, de înaltã tinutã intelectualã, extrem de ambitioasã, care s-a bucurat de atâtea si atâtea aprecieri. Unele dintre romanele sale au fost traduse în limbile germanã, francezã si rusã, cãrtile sale bucurându-se de aprecierea unor prestigioase condeie (Vasile Andru, Antonie Plãmãdealã, Horia Bãdescu, Ilie Bãdescu, A.I. Brumaru, Gh. Bulgãr, Virgil Cândea, Radu Cârneci, Barbu Cioculescu, Theodor Codreanu, Alexandru Condeescu, Florin Constantiniu, Viorel Cosma, Nicolae Georgescu, Mircea Iorgulescu, Thomas Kleininger, Valentin Lipatti, Aurel Martin, Dan Horia Mazilu, Mircea Mâciu, Nicolae Mecu, Dumitru Micu, Romul Munteanu, Mircea Muthu, Vasile Netea, Nicolae Oprea, Dan Petrescu, Mircea Popa, Dumitru Popescu, Doru Popovici, Valeriu Râpeanu, Ion Rotaru, C. Stãnescu, Alexandru Surdu, Tia Serbãnescu, Alex. Stefãnescu, Al. Tãnase, Sorin Titel, Gabriel Tepelea, Mihai Ungheanu, Laurentiu Ulici, Henri Zalis s.a.). Fireste, are si detractori pe mãsurã, cãrora a tinut sã nu le rãspundã direct niciodatã, preferând creatia actului polemic. Personalitatea lui Mihail Diaconescu e reliefatã în numeroase dictionare si istorii literare, operei sale fiindu-i dedicate, deja, trei cãrti, cea apãrutã a regretatului Gh. Bulgãr si cele în curs de aparitie ale lui Theodor Codreanu si Valeriu Filimon.
Pânã acum, Mihail Diaconescu a publicat romanele Visele au contururi precise (1963), Culorile sângelui (1973), Adevãrul retorului Lucaci (1977 si 1991), Umbrele noptii (1980), Marele cântec (1980, 1985, 1987), Cãlãtoria spre zei (1982), Speranta (1984, 1993, 1996), Depãrtarea si timpul (1986, 2003), Sacrificiul (1988, 1993), monografia Gib I. Mihãescu (1973), antologia de studii si comunicãri stiintifice Istorie si valori (1994), douã volume de Prelegeri de estetica ortodoxiei (1996), amplul studiu introductiv Terra Mirabilis, la albumul Biserici si mânãstiri ortodoxe - Orthodox churches and monasteries (1998 si 2000), Istoria literaturii dacoromane (1999), cartea de interviuri Farmecul dialecticii si fenomenologia narativã (2001) si Antologie de literaturã dacoromanã. Texte comentate (2003).
Din câte cunoastem, editorialele publicate de dl. Mihail Diaconescu în noua serie a revistei ARGES vor fi adunate într-un volum cu titlul O nouã luptã literarã.
Iatã o mãrturisire definitorie pentru romancierul, esteticianul, istoricul literaturii si ideologul literar care este Mihail Diaconescu: „Fenomenologia narativã a spiritului românesc evocã etape istorice, personalitãti creatoare, opere si valori specifice, dar si unele permanente ale existentei noastre istorice si spirituale... Fiecare din romanele pe care le-am scris este o esentializare simbolicã si o acumulare tenace de experientã artisticã. Stãruinta mea pe drumul întelegerii propriei noastre esente, trecerea mereu reluatã de la concretul empiric la generalul abstract îsi gãsesc un obiect de sustinutã dezbatere tocmai în epocile si eroii pe care i-am evocat epic. Cãrtile mele comunicã strâns între ele. Din aceastã stãruintã si din acest drum, din relatia între cãrtile pe care le scriu si din ansamblul la care visez eu am fãcut un mod de viatã”.
La ceas aniversar, revista de culturã ARGES îi ureazã d-lui Mihail Diaconescu un sincer La multi ani! si multã sãnãtate, pentru a-si împlini idealurile literare!
MUZEUL JUDETEAN ARGES - 75 de ani
Cu ocazia aniversãrii a 75 de ani de la înfiintarea sa (la initiativa Societãtii de stiintã Gh. Ionnescu-Gion din Pitesti), Muzeul Judetean Arges a organizat si cea de-a 34-a editie a sesiunii anuale de comunicãri stiintifice Etnosinteze si ecosinteze carpatine. Cu acest prilej au fost înmânate, de cãtre directorul M.J.A., prof. univ. dr. Radu Stancu, o medalie jubiliarã si o diplomã aniversarã unor personalitãti culturale, ca si unor colaboratori de prestigiu.
Centenar Dumitru Stãniloae
La 16 noiembrie s-au împlinit o sutã de ani de la nasterea pãrintelui academician Dumitru Stãniloae. La Palatul Patriarhiei, în perioada 9-14 noiembrie, sub patronajul Preafericitului Pãrinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, al Ministerului Culturii si Cultelor si al Fundatiei Anastasia, au avut loc o serie de manifestãri dedicate celui mai important gânditor ortodox din secolul 20, Dumitru Stãniloae. Au participat personalitãti culturale si ortodoxe din tarã si din Europa. Fireste, si din Arges a participat o delegatie condusã de P.S. Calinic. Printre cei care au sustinut comunicãri s-a aflat si colaboratorul nostru de la Roma, pitesteanul arhim. dr. Iuvenalie Ionascu. (J.D.)
Diplomã de Excelentã
Prozatoarea Aurelia Corbeanu, din Curtea de Arges, a împlinit vineri, 24 octombrie, 65 de ani. Cu acest prilej, Centrul Cultural Pitesti i-a decernat, în cadrul Salonului artelor din ziua de 22 octombrie, diploma de excelentã care consfinteste importanta creatiei sale literare.
Discretã, atentã cu meticulozitate la miscarea nuantatã a fiecãrui detaliu, înzestratã sã povesteascã ore în sir, emotionând pânã la lacrimi, fãrã sã-ti doresti ca povestitoarea sã sfârseascã vreodatã, Aurelia Corbeanu a decis relativ târziu sã-si încredinteze tiparului manuscrisele. În urmã cu trei ani, a apãrut romanul Pentru o altfel de iubire - cronicã a României anilor ’80, realizatã din perspectiva unei copile surdomute care izbuteste sã-si depãseascã mãsura si conditia. Prozatoarea mânuieste observatia psihologicã extrem de precis, cu severitatea, cu neînduplecarea specifice aparatului foto si camerei video. Aurelia Corbeanu relateazã, raporteazã, construieste scenarii de viatã, în care Viata însãsi este personajul principal, multiplicat în atâtea identitãti câte reactii si comportamente si-a propus sã contureze autoarea. În anul 2002, Aurelia Corbeanu tipãreste Zâna Zânelor si Andu dintr-a sasea - povestiri trãsnite pentru bunici si nepoti. Ni se descoperã aici dedicata profesoarã de limbã si literaturã românã, cãreia trecerea timpului i-a rotunjit si i-a patinat stilul. Aurelia Corbeanu lucreazã acum la jurnalul de cãlãtorie în Irlanda, pe care intentioneazã sã-l înfãtiseze cititorilor la începutul anului viitor. (D.P.)
Gheorghe Ioneci si Psihotranzitia
Sala Ars Nova a Centrului Cultural din Pitesti i-a reunit miercuri, 5 noiembrie, pe amatorii de demersuri initiatice, în jurul personalitãtii interesante a inspectorului financiar Gheorghe Ioneci. Recenta sa carte - Psihotranzitia - echilibrul si dezechilibrul psihic în tranzitie - continuã problematica abordatã în Profilaxia si terapia stresului, lãrgind categoriile si perspectivele. Strãdania autorului are în vedere evidentierea relatiilor subiacente dintre structurile psihologice sau metapsihice, evolutia (sau involutia) socialã, complexul uman cu multitudinea sa de fatete si asperitãti. Sunt dezvoltate aici teme precum Normoza. Socioza. Stresul. Corpurile sau gabaritele energetice. Glandele endocrine si vortexurile. Corespondente biopsihoenergetice. Bioritmurile si ciclul afectelor planetare. Metode de echilibrare. Greva. Relaxarea. Dezinhibarea sinelui. Reevaluarea obisnuintelor si convingerilor. Echilibrarea afectivã si emotionalã. Echilibrarea emotionalã. Iertarea.
Gheorghe Ioneci s-a nãscut în ziua de 1 ianuarie a anului 1945, în comuna Teiu (judetul Arges), si a condus cursurile de parapsihologie ale Universitãtii Populare din Pitesti, din anul 2001 exercitând functia de director al acesteia.
În acord cu convingerea profundã, referitoare la necesitatea adecvãrii civilizatiei noastre la reperele planetare existente, Gheorghe Ioneci conchide provizoriu: „Rãmâne de vãzut dacã planeta va deveni o sumã de Gomore si Sodome, dacã ne vom trezi la realitate sau dacã motãiala noastrã cotidianã si hipnoza spiritualã ne vor conduce în cea mai gravã fundãturã existentialã a civilizatiei actuale”.
D. Popescu
Cãrti sosite la redactie
