Pagina: [Precedentã] - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - [Urmãtoare]


Pitesti 615

• prof. Liviu MARTIN, director al Centrului Cultural Pitesti

Asezare geograficã

Municipiul Pitesti, resedintã a judetului Arges, este situat în partea central-sudicã a României, între Carpatii Meridionali si Dunãre, în nord-vestul Munteniei. 120 km îl despart de Bucuresti - capitala tãrii - Pitestiul aflându-se la confluenta râului Arges cu Râul Doamnei, în punctul de intersectie al paralelei de 44 grade 51’30” latitudine nordicã cu meridianul de 24 grade 52’ longitudine esticã, la distantã relativ egalã fatã de Polul Nord si de Ecuator, cu mentiunea cã paralela de 45 grade trece prin comuna Merisani, la 20 km nord de Pitesti.
Municipiul Pitesti se aflã la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Arges (S), si de 356 m, în cartierul Trivale (V). La nord-vest de terasa Trivale-Papucesti se aflã cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se gãseste cota de 439 m (pãdurea Bogdãneasa).
În anul 2003, suprafata municipiului Pitesti este de 4.073 ha.
Orasul propriu-zis, asezat între dealuri înalte, pe terasele râului Arges, are un topoclimat de vale, calm si moderat.
Temperatura medie anualã variazã între 9 si 10 grade C, media lunii ianuarie fiind de -2,4 grade C, iar cea a lunii iulie de +20,8 grade C. Precipitatiile atmosferice depãsesc media pe tarã, oscilând între 680 si 700 mm anual.

Istoric

Atestat documentar la 20 mai 1388, într-un act de danie al domnitorului Mircea cel Bãtrân, orasul-târg Pitesti se dezvoltã ca un centru comercial, mestesugãresc si agricol. Rãdãcinile sale se prelungesc, însã, în strãvechime. În perioada daco-romanã, Pitesti a fãcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis, de atunci datând numeroase fragmente de zidãrie, constructii, ceramicã si monede. Relicvele apartinând culturii Dridu si izvoarele numismatice din epoca medievalã confirmã teoria potrivit cãreia Pitesti practica schimburi economice intense cu lumea sud-dunãreanã, îndeosebi cu Imperiul Bizantin. Aici si-au avut temporar resedinta voievozii Basarab cel Tânãr, Mihnea cel Rãu si Vlad cel Tânãr. Atestarea documentarã de la 1388 face din Pitesti, alãturi de Câmpulung (1300), Curtea de Arges (1300), Brãila (1350) si Slatina (1368), unul dintre cele mai vechi târguri. O primã mentiune despre orasul Pitesti apare în anul 1510. Ea este confirmatã ulterior, la 27 august 1582, atunci când se face referire la organizarea orãseneascã a comunitãtii, conduse de un judet si de 12 pârgari.
Între anii 1512 si 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieste si la Pitesti curte voievodalã, de unde emite numeroase documente. Boieri si dregãtori de seamã - Golestii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craiovestii etc. - în frunte cu domnul Unirii, Mihai Viteazul (1593-1601), au proprietãti la Pitesti. Un nume legendar, care leagã istoria locurilor de perioada domniei lui Mihai Viteazul, este cel al marelui logofãt Ioan Norocea, cãsãtorit cu Doamna Stanca, fiica lui Mircea Ciobanul (1545-1554, 1558-1559) si a Doamnei Chiajna, care a detinut functia de reprezentant al Transilvaniei pe lângã Poarta Otomanã si care, dupã urcarea lui Mihai Viteazul pe tron, a ajuns mare vornic. Vestigii culturale din aceastã perioadã au fost identificate pe lângã Biserica Sfântul Gheorghe, ridicatã în 1656 - prima compozitie supraetajatã pe coloane de cãrãmidã din Tara Româneascã - pe lângã schitul din Trivale - ctitorie a mitropolitului-cãrturar Varlaam - si pe lângã Scoala de Picturã, la care s-au format Popa Simion din Pitesti (Simion Popescu), Nicolae din Pitesti si Petre Zugravul.
Din anul 1640 dateazã mãrturii scrise despre bisericile frumoase de aici, precum si despre cele 200 de case de orãseni, circa 1.000 de suflete, a cãror priveliste nu-l lasã indiferent pe cãlãtor.
În anul 1656, domnitorul Constantin Serban si doamna sa Bãlasa ctitoresc în miezul orasului, pe fundatiile unui mai vechi locas de cult, Biserica Domneascã Sfântul Gheorghe.
Un alt domnitor, reverentios pomenit de istorie, Constatin Brâncoveanu, construieste case la Pitesti si petrece, alãturi de curtenii sãi, luni de toamnã îmbelsugatã, în cuprinsul viilor prospere, pe care le detinea pe Dealul Pitestilor si al Golestilor.

(continuare în pagina 4)

Biserica Sfânta Vineri